Ce trebuie să faceți când cineva decedează în România: ghid oficial în 5 pași

1. 1

   Obțineți certificatul medical constatator al decesului (la spital sau la domiciliu)

   • Deces survenit într-o unitate sanitară (spital): Dacă persoana decedată s-a aflat internată într-un spital din România, medicul curant sau medicul de gardă întocmește și eliberează Certificatul medical constatator al decesului (formular oficial în care cauza decesului este înscrisă cu majuscule, fără prescurtări sau ștersături), de regulă după împlinirea termenului legal de observație de la constatarea semnelor morții [1][2].
   • Deces survenit la domiciliu din cauze naturale: Apelați medicul de familie al persoanei decedate sau, în afara programului acestuia (noaptea ori în zilele nelucrătoare), serviciul de ambulanță prin numărul unic de urgență 112. Medicul care examinează corpul neînsuflețit la domiciliu și exclude suspiciunile de moarte violentă eliberează Certificatul medical constatator al decesului [1][2].
   • Deces din cauze violente, accidentale sau suspecte: Apelați imediat 112. Poliția și procurorul dispun efectuarea necropsiei medico-legale la Institutul sau Serviciul Județean de Medicină Legală, iar pe lângă certificatul medical constatator eliberat de medicul legist este obligatorie și dovada eliberată de poliție sau de parchet din care să rezulte că aceste autorități au fost sesizate și își dau acordul pentru înhumare sau incinerare [1].
   • Transportul și îngrijirile mortuare: Preluarea, îmbălsămarea (tanatopraxia) și transportul corpului neînsuflețit pot fi efectuate exclusiv de prestatori de servicii funerare care dețin autorizație sanitară emisă de direcțiile de sănătate publică județene sau a municipiului București (de exemplu, la nivelul capitalei, instituția Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București, telefon +40 21 252 79 78, e-mail [email protected]), în conformitate cu normele din HG nr. 741/2016 [2].
2. 2

   Înregistrați decesul la Starea Civilă în termen de 3 zile (sau 48 de ore)

   • Autoritatea competentă: Declarația de deces se face verbal la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor sau la ofițerul de stare civilă din cadrul primăriei unității administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs decesul, structuri coordonate metodologic la nivel național de instituția Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor (telefon +40 21 413 54 42, e-mail [email protected]), conform Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă [1].
   • Termene legale obligatorii:
     • În termen de 3 zile de la data încetării din viață pentru decesul datorat unor cauze naturale [1].
     • În termen de 48 de ore calculat din momentul în care s-a întocmit certificatul medical constatator sau s-a eliberat dovada poliției ori a parchetului, atunci când decesul se datorează unei sinucideri, unui accident, altor cauze violente sau când cadavrul a fost găsit; depășirea acestor termene necesită aprobarea parchetului pentru înregistrarea tardivă [1].
   • Documente necesare la ghișeul de stare civilă:
     • Certificatul medical constatator al decesului (în original) și, dacă este cazul, dovada eliberată de poliție sau de parchet [1].
     • Actul de identitate (cartea sau buletinul de identitate), certificatul de naștere și, după caz, certificatul de căsătorie ale persoanei decedate, în original [1].
     • Livretul militar sau adeverința de recrutare a persoanei decedate (dacă aceasta avea sub 60 de ani și obligații militare) [1].
     • Actul de identitate al declarantului (membru al familiei sau altă persoană îndreptățită) [1].
   • Documente eliberate pe loc și gratuit: Ofițerul de stare civilă întocmește actul de deces și eliberează declarantului Certificatul de deces (în original) și Adeverința de înhumare sau de incinerare (într-un singur exemplar original) [1].
3. 3

   Organizați înhumarea sau incinerarea și solicitați ajutorul de deces

   • Predarea adeverinței de înhumare sau de incinerare: Înhumarea sau incinerarea membrului familiei dumneavoastră se poate face numai pe baza Adeverinței de înhumare sau de incinerare în original, care se predă administrației cimitirului, parohiei sau crematoriului uman [1][2]. Dacă înhumarea sau incinerarea are loc în altă localitate decât cea în care s-a produs decesul, transportul sicriului se realizează cu autospeciale funerare autorizate conform HG nr. 741/2016 [2].
   • Solicitarea ajutorului de deces: În cazul decesului unui asigurat în sistemul public de pensii, al unui pensionar sau al unui membru de familie aflat în întreținerea acestuia care nu avea un drept propriu de asigurări sociale, ajutorul de deces se acordă unei singure persoane (soț supraviețuitor, copil, părinte sau oricărei persoane fizice ori juridice) care face dovada cu documente că a suportat cheltuielile ocazionate de deces [4].
   • Unde și când se plătește ajutorul de deces: Cererea-tip se depune la casa teritorială de pensii din raza de domiciliu a persoanei decedate, structură aflată în subordinea instituției Casa Națională de Pensii Publice (telefon centrală +40 21 316 28 30, e-mail [email protected]), împreună cu certificatul de deces (original și copie), actul de identitate al solicitantului, actele de stare civilă care atestă gradul de rudenie și dovezile cheltuielilor funerare (factură și chitanță). Ajutorul de deces se achită în termen de 3 zile lucrătoare de la depunerea dosarului complet și poate fi solicitat în cadrul termenului general de prescripție de 3 ani de la data emiterii certificatului de deces [3][4].
4. 4

   Reglementați pensia, asigurarea de sănătate, conturile bancare și utilitățile

   • Sistarea pensiei în plată și sumele neîncasate: Casa teritorială de pensii oprește plata pensiei începând cu luna următoare celei în care a survenit decesul; sumele rămase neîncasate pe luna în curs (sau drepturile restante) pot fi solicitate de soțul supraviețuitor, copii, părinți sau, în lipsa acestora, de ceilalți moștenitori legali ori testamentari [4].
   • Pensia de urmaș: Soțul supraviețuitor și copiii persoanei decedate (până la vârsta de 16 ani, până la 26 de ani dacă își continuă studiile într-o formă de învățământ organizată potrivit legii, sau pe toată durata invalidității ivite în aceste perioade) pot solicita acordarea pensiei de urmaș la casa teritorială de pensii din rețeaua coordonată de instituția Casa Națională de Pensii Publice, dacă persoana decedată era pensionară sau îndeplinea condițiile pentru obținerea unei pensii [3][4].
   • Bănci, asigurări private și furnizori de servicii: Notificați băncile la care persoana decedată deținea conturi, depozite sau credite (prezentând certificatul de deces pentru blocarea rulajelor neautorizate și verificarea eventualelor asigurări de viață atașate creditelor), precum și furnizorii de energie, gaze, apă, telecomunicații și direcția locală de taxe și impozite a primăriei.
5. 5

   Deschideți procedura succesorală notarială și respectați termenul fiscal de 2 ani

   • Deschiderea procedurii succesorale la notarul public: Pentru dezbaterea moștenirii și eliberarea Certificatului de moștenitor, moștenitorii se adresează unui birou individual sau unei societăți profesionale notariale din circumscripția judecătoriei în care persoana decedată a avut ultimul domiciliu, notarul fiind membru al organizației Uniunea Națională a Notarilor Publici din România (telefon +40 21 313 99 20, e-mail [email protected]) [5].
   • Acte necesare pentru dezbaterea succesiunii:
     • Certificatul de deces al defunctului (în original) și actele de stare civilă ale moștenitorilor care dovedesc calitatea succesorală (certificate de naștere, certificat de căsătorie, acte de identitate), plus testamentul (dacă există) [5].
     • Actele de proprietate asupra bunurilor mobile și imobile (contracte de vânzare-cumpărare, titluri de proprietate, extrase de carte funciară, certificate de înmatriculare auto, extrase de cont bancar sau titluri de valoare) [5].
     • Certificatul de atestare fiscală (fără datorii restante la bugetul local pentru bunurile din masa succesorală) și prezența a 2 martori care l-au cunoscut pe defunct și cunosc componența familiei [5].
   • Dreptul de opțiune succesorală (1 an) și regimul fiscal (2 ani):
     • Conform Codului civil, termenul de opțiune succesorală (pentru acceptarea moștenirii sau renunțarea expresă la succesiune prin declarație autentică notarială) este de 1 an de la data deschiderii moștenirii (data decesului) [5].
     • Din punct de vedere fiscal, regulile sunt administrate de instituția Agenția Națională de Administrare Fiscală (Call Center +40 31 403 91 60): potrivit art. 111 din Codul fiscal, dacă procedura succesorală este dezbătută și finalizată în termen de cel mult 2 ani de la data decesului, moștenitorii sunt scutiți de impozitul pe transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal; în cazul nefinalizării succesiunii în termenul de 2 ani, moștenitorii datorează un impozit de 1% calculat la valoarea masei succesorale imobiliare [6].

Autorități oficiale și date de contact verificate

Surse oficiale verificate de Clarvia

1. [1]
   Înregistrarea decesului, termene legale și acte necesare — Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor (MAI)
2. [2]
   Autorizare sanitară servicii funerare și transport mortuar (HG nr. 741/2016) — Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București
3. [3]
   Pensia de urmaș - Condiții de acordare, categorii de beneficiari și documente necesare — Casa de Pensii a Municipiului București (CNPP)
4. [4]
   Ajutorul de deces și condițiile de acordare în sistemul public de pensii — Casa Națională de Pensii Publice (CNPP)
5. [5]
   Procedura succesorală notarială și date de contact — Uniunea Națională a Notarilor Publici din România (UNNPR)
6. [6]
   Impozitul pe venitul din transferul proprietăților imobiliare și succesiuni (art. 111 Codul fiscal) — Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF)