Ce trebuie făcut în caz de deces între Germania și România: listă oficială în 5 pași

1. 1

   Constatarea medicală a decesului, certificatul medical și eliberarea avizelor oficiale în Germania

   Înainte de orice transport sau înregistrare la starea civilă, decesul trebuie constatat medical și documentat oficial în Germania.

   • Deces într-un spital sau cămin de îngrijire: Medicul curant efectuează examinarea medicală a corpului neînsuflețit (ärztliche Leichenschau) la fața locului și eliberează certificatul medical oficial de constatare a decesului (Todesbescheinigung sau Totenschein), alcătuit dintr-o secțiune confidențială și una neconfidențială [1].
   • Deces la domiciliu sau într-un loc public: Contactați imediat cabinetul medicului de familie, în afara orelor de program serviciul medical de gardă (Patientenservice 116117, telefon 116 117) sau, în situații de urgență acută, serviciul de salvare la numărul de urgență 112 [1].
   • Cauză de deces neclară sau nefirească: În cazul în care medicul certifică o cauză de deces neclară sau nefirească, sunt sesizate poliția și parchetul (Staatsanwaltschaft). În această situație, persoana decedată poate fi eliberată pentru înhumare sau repatriere internațională numai după obținerea aprobării scrise a parchetului competent (de exemplu, în circumscripții judiciare mari precum Berlin, München sau Frankfurt pe Main) [1][6].
2. 2

   Verificarea asigurării, desemnarea firmelor de servicii funerare în ambele țări și contactarea consulatului

   Înainte de a comanda servicii pe cont propriu, verificați dacă pentru membrul familiei dumneavoastră există o asigurare medicală de călătorie, o asigurare de repatriere, o asigurare pentru cheltuieli de înmormântare (Sterbegeldversicherung) sau o poliță de asistență (Schutzbrief), deoarece asigurătorii utilizează frecvent propriile firme funerare partenere.

   • Firmă de servicii funerare autorizată în Germania: Puteți selecta o firmă de pompe funebre cu sediul în Germania (Bestattungsunternehmen) prin registrul oficial al asociației profesionale germane (Bundesverband Deutscher Bestatter e.V.) [2]. Firma desemnată preia îngrijirea persoanei decedate în conformitate cu legea funerară a landului respectiv (Landesbestattungsgesetz - cu respectarea termenelor legale de transfer și înhumare, precum și a obligativității germane de înhumare în cimitir, Friedhofszwang) și îndeplinește formalitățile administrative locale [2]. Clarvia pune la dispoziție registre exclusiv cu titlu orientativ și nu recomandă, nu susține și nu clasifică furnizori individuali.
   • Firmă de servicii funerare de destinație în România: În cazul unei repatrieri în România, firma germană colaborează cu o firmă românească de servicii funerare (firmă de servicii funerare) care, conform Hotărârii Guvernului HG nr. 741/2016, trebuie să dețină autorizație sanitară emisă de Direcția de Sănătate Publică județeană sau a municipiului București (Direcția de Sănătate Publică - DSP, de exemplu DSP București sau DSP Cluj) [4].
   • Asistență consulară: Luați legătura cu misiunea diplomatică română competentă, Ambasada României în Republica Federală Germania (telefon +49 30 21239202, e-mail [email protected]), sau cu Consulatele Generale din Bonn, München ori Stuttgart [3]. Prin Ministerul Afacerilor Externe (e-mail [email protected]) și portalul eConsulat.ro beneficiați de sprijin pentru transcrierea ulterioară a certificatului de deces, în timp ce organizarea operativă a transportului revine firmei de servicii funerare [3][5].
3. 3

   Declararea decesului la oficiul de stare civilă german și recunoașterea documentelor pentru România

   Înregistrarea de stare civilă se realizează la locul decesului în Germania și constituie baza legală pentru toate demersurile ulterioare din România.

   • Înregistrarea la oficiul de stare civilă german (Standesamt): Conform § 28 din Legea germană privind starea civilă (Personenstandsgesetz - PStG), decesul trebuie declarat cel târziu în a treia zi lucrătoare care urmează decesului la oficiul de stare civilă (Standesamt) competent pentru locul decesului (precum Standesamt Mitte von Berlin sau Standesamt München) [6]. În cazul unui deces în spital, administrația clinicii transmite declarația scrisă; în celelalte cazuri, firma funerară mandatată depune de regulă certificatul medical constatator al decesului împreună cu cartea de identitate sau pașaportul, certificatul de naștere și, după caz, certificatul de căsătorie al persoanei decedate [6].
   • Extrasul multilingv CIEC (Formularul C): Pe lângă certificatul național german de deces (Sterbeurkunde), solicitați în mod expres de la Standesamt-ul german mai multe extrase multilingve din registrul de decese pe Formularul C (Formblatt C) în temeiul Convenției CIEC de la Viena din 1976 [3][6]. Acest document multilingv este recunoscut direct în România fără apostilă și fără traducere legalizată [3].
   • Înscrierea în registrul de stare civilă român (Transcriere): Pentru ca decesul să fie înregistrat în registrul român coordonat de autoritatea centrală de stare civilă, Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, și pentru a se elibera un certificat de deces românesc (Certificat de deces), transcrierea poate fi solicitată fie pe bază de programare prin eConsulat.ro la Ambasada sau Consulatul General al României din Germania, fie direct în România la Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor (SPCLEP) ori la Primăria ultimului domiciliu din România al persoanei decedate [3][5][7]. Spre comparație, în cazul unui deces survenit pe teritoriul României, se aplică un termen de declarare de 3 zile (sau 48 de ore în cazurile medico-legale, cu dovada eliberată de poliție sau parchet) pentru emiterea Certificatului de deces și a Adeverinței de înhumare/incinerare [7].
4. 4

   Alegerea între repatrierea internațională în România și înhumarea locală în Germania

   Împreună cu firma de servicii funerare decideți între repatrierea în România și organizarea înmormântării pe plan local în Germania.

   • Repatrierea în sicriu în România: Întrucât atât Germania, cât și România sunt state părți la Acordul internațional de la Berlin din 1937 privind transportul cadavrelor, oficiul german competent de stare civilă, de sănătate publică sau de ordine publică eliberează un pașaport mortuar internațional (Leichenpass) [2][3]. Pentru transportul transfrontalier, corpul neînsuflețit trebuie așezat, conform normelor sanitare, într-un sicriu de zinc sigilat ermetic prin lipire (sau într-un sicriu prevăzut cu material absorbant și inserție metalică etanșă) [3][4]. Un pașaport mortuar românesc suplimentar eliberat de Ambasada României nu este necesar atunci când există un Leichenpass german emis conform Acordului de la Berlin [3]; pentru repatrierile în sens invers din România, Direcția de Sănătate Publică (DSP) competentă eliberează pașaportul mortuar [4].
   • Incinerarea și repatrierea urnei: Înainte de efectuarea incinerării în Germania, legile funerare ale landurilor impun de regulă o a doua examinare medicală oficială a corpului (zweite amtsärztliche Leichenschau) la crematoriu [2]. Deoarece în Germania obligativitatea înhumării în cimitir (Friedhofszwang) se aplică și urnelor, un crematoriu german eliberează urna numai în baza unei adeverințe de preluare emise de un cimitir sau a prezentării documentelor de transport de către firma funerară în vederea depunerii în România [2].
   • Înhumarea sau incinerarea locală în Germania: Dacă înhumarea sau incinerarea are loc într-un cimitir municipal sau confesional din Germania, Standesamt-ul german eliberează autorizația de înhumare (Beerdigungsschein), iar firma funerară coordonează locul de veci sau depunerea urnei conform regulamentului cimitirului respectiv [2][6].
5. 5

   Drepturi de pensie, ajutorul de deces, obligații fiscale și procedura succesorală în România și Germania

   După obținerea certificatelor de deces, aspectele privind asigurările sociale, fiscalitatea și succesiunea trebuie reglementate din timp în ambele state.

   • Ajutorul de deces și pensia de urmaș în România: Dacă membrul familiei dumneavoastră era asigurat sau pensionar în sistemul public de pensii din România, Casa Națională de Pensii Publice acordă la cerere, prin Casa Teritorială de Pensii competentă, un ajutor de deces unic (ajutor de deces) persoanei care dovedește suportarea cheltuielilor de înmormântare cu facturi în original; conform legii, plata se efectuează în termen de 3 zile lucrătoare de la depunerea cererii (termen de prescripție: 3 ani de la data emiterii certificatului de deces) [8][9]. Tot acolo, urmașii îndreptățiți pot solicita acordarea unei pensii de urmaș (pensia de urmaș) [8].
   • Procedura succesorală notarială și impozitul pe succesiune în România: Dezbaterea moștenirii (procedura succesorală notarială) în România se desfășoară printr-un birou notarial de la ultimul domiciliu al defunctului sau de la locul unde se află bunurile principale, coordonat prin Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, în vederea eliberării certificatului de moștenitor (certificat de moștenitor) [10]. Potrivit legislației fiscale române administrate de Agenția Națională de Administrare Fiscală, moștenirea este scutită de impozit dacă procedura succesorală se finalizează în termen de 2 ani de la data decesului (după expirarea termenului de doi ani se aplică un impozit de 1 la sută asupra valorii masei succesorale) [11].
   • Oprirea plăților de pensie și pensia de urmaș în Germania: Dacă a existat un drept de pensie în Germania, anunțați imediat decesul prin serviciul de plată a pensiilor (Renten Service der Deutschen Post) pentru a evita plățile necuvenite; pentru soțul supraviețuitor sau partenerul civil înregistrat se poate solicita acolo, în termen de 30 de zile de la deces, plata în avans pentru trimestrul de după deces (Sterbevierteljahr) [12][13]. Cererile pentru pensia de văduvă, de văduv sau de orfan (Witwen-, Witwer- oder Waisenrente) se adresează instituției germane de asigurări de pensii (Deutsche Rentenversicherung, număr gratuit de servicii 0800 1000 4800) [12]; în plus, casa germană de asigurări publice de sănătate (Gesetzliche Krankenversicherung) trebuie informată prin prezentarea certificatului de deces.
   • Instanța succesorală germană și registrul testamentelor: După înregistrarea decesului, Standesamt-ul german informează automat registrul electronic al Camerei Federale a Notarilor (Zentrales Testamentsregister), care la rândul său înștiințează instanța succesorală competentă de pe lângă judecătoria locală (Nachlassgericht beim Amtsgericht) [14]. Pentru bunurile situate în Germania (precum conturi bancare sau bunuri imobile), la Amtsgericht se poate solicita un certificat de moștenitor german (Erbschein) sau un Certificat european de moștenitor în temeiul Regulamentului UE privind succesiunile (Regulamentul (UE) nr. 650/2012) [14].

Autorități oficiale și date de contact verificate

Surse oficiale verificate de Clarvia

1. [1]
   Patientenservice 116117 - Serviciul medical de gardă (Ärztlicher Bereitschaftsdienst) — Kassenärztliche Bundesvereinigung (KBV)
2. [2]
   Căutare firme funerare - Firme de servicii funerare calificate în Germania (Bestattersuche) — Bundesverband Deutscher Bestatter e.V.
3. [3]
   Înregistrarea decesului și eliberarea pașaportului mortuar în Germania — Ambasada României în Republica Federală Germania
4. [4]
   Hotărârea Guvernului nr. 741/2016 privind normele tehnice și sanitare pentru serviciile funerare și transportul cadavrelor umane — Ministerul Sănătății / Direcția de Sănătate Publică
5. [5]
   Asistență consulară în caz de deces în străinătate — Ministerul Afacerilor Externe (MAE)
6. [6]
   Legea germană privind starea civilă (Personenstandsgesetz - PStG) § 28 Declararea decesului — Bundesministerium der Justiz - Gesetze im Internet
7. [7]
   Informare privind înregistrarea actelor de stare civilă și eliberarea certificatelor — Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date (DEPABD)
8. [8]
   Ajutor de deces și pensia de urmaș - Întrebări frecvente — Casa Națională de Pensii Publice (CNPP)
9. [9]
   Servicii și beneficii - Acordarea ajutorului de deces — Ministerul Muncii și Solidarității Sociale
10. [10]
    Procedura succesorală notarială și registrele naționale notariale — Uniunea Națională a Notarilor Publici din România (UNNPR)
11. [11]
    Asistență contribuabili și obligații fiscale succesorale — Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF)
12. [12]
    Pensia și decesul în străinătate - Informații pentru urmași (Deutsche Rentenversicherung) — Deutsche Rentenversicherung
13. [13]
    Notificarea unui deces și cererea de avans pentru trimestrul de după deces (Sterbevierteljahr) — Renten Service der Deutschen Post
14. [14]
    Informații privind decesul și înștiințarea instanței succesorale (Nachlassgericht) — Zentrales Testamentsregister der Bundesnotarkammer