Boală gravă și demersuri legale între Italia și România: listă oficială în 5 pași

1. 1

   Organizarea îngrijirilor paliative, a internării în hospice și a acoperirii medicale între Italia și România

   Primul pas constă în activarea echipei de îngrijiri paliative în țara în care se desfășoară asistența medicală și în verificarea regulilor europene de acoperire a asigurării de sănătate în cazul în care se ia în calcul un transfer între Italia și România.

   • Rețeaua de îngrijiri paliative și centrele hospice în Italia: În temeiul Legii nr. 38/2010 (Legge 38/2010), medicul de familie (medico di medicina generale) sau medicul specialist din spital activează Rețeaua Locală de Îngrijiri Paliative (Rete Locale di Cure Palliative) din cadrul Autorității Sanitare Locale (Azienda Sanitaria Locale - ASL, de exemplu ASL Roma 1 sau ATS della Città Metropolitana di Milano) pentru asistență paliativă specializată la domiciliu (UCP-DOM) sau pentru internare în centre rezidențiale dedicate (Hospice), acoperite integral de Serviciul Național de Sănătate (Servizio Sanitario Nazionale - SSN), conform indicațiilor emise de Ministero della Salute (Ministerul Sănătății din Italia) [1]. Informații despre rețelele regionale și centrele specializate sunt disponibile și prin intermediul organizației Società Italiana di Cure Palliative (Societatea Italiană de Îngrijiri Paliative - SICP) [2].
   • Îngrijirile paliative și coordonarea medicală în România: În România, îngrijirile paliative la domiciliu și internarea în secții spitalicești cu paturi dedicate sunt decontate de sistemul public de asigurări sociale de sănătate prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) și casele județene de asigurări de sănătate (de exemplu în București sau Cluj), în baza unei recomandări medicale de specialitate [3]. Pe teritoriul țării funcționează, de asemenea, rețele specializate non-profit acreditate, precum HOSPICE Casa Speranței și Asociația Națională de Îngrijiri Paliative (ANIP) [4]. Dacă se planifică transferul persoanei bolnave între Italia și România pentru continuarea tratamentului, verificați în prealabil la ASL sau la CNAS eliberarea formularelor europene S1 (pentru rezidenții asigurați în celălalt stat membru) sau S2 (pentru tratament medical planificat).
2. 2

   Redactarea dispozițiilor anticipate de tratament și a consimțământului informat în Italia și România

   Dorințele medicale exprimate în scris sunt guvernate de legislația statului în care sunt acordate îngrijirile; prin urmare, este recomandabil să le formalizați separat în ambele țări cât timp membrul familiei dumneavoastră are capacitate deplină.

   • Dispozițiile Anticipate de Tratament (Disposizioni Anticipate di Trattamento - DAT / Biotestamento) în Italia: În baza Legii nr. 219/2017 (Legge 219/2017), persoana bolnavă își poate exprima voința cu privire la investigațiile diagnostice, opțiunile terapeutice și tratamentele medicale individuale (inclusiv nutriția și hidratarea artificială) și poate desemna o persoană de încredere (fiduciario) care să o reprezinte în relația cu medicii [5]. Documentele DAT se întocmesc prin act public notarial, înscris sub semnătură privată autentificat sau înscris sub semnătură privată depus personal la Oficiul de Stare Civilă (Ufficio di Stato Civile) al primăriei de reședință (de exemplu la Primăria din Milano, Roma sau Torino), care le transmite în Baza de Date Națională a DAT (Banca Dati Nazionale delle DAT) gestionată de Ministero della Salute [5][6].
   • Consimțământul informat și desemnarea reprezentantului în România: În România, Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003 (în aria de competență a Ministerului Sănătății) protejează dreptul pacientului de a accepta sau de a refuza tratamente medicale și de a desemna în scris un reprezentant legal sau un membru de familie autorizat să primească informațiile clinice și să își exprime consimțământul în cazul în care persoana nu mai este capabilă să ia decizii în mod autonom [3]. Este recomandabil ca această desemnare scrisă să fie depusă direct în foaia de observație clinică la unitatea sanitară din România.
3. 3

   Instituirea unor procuri financiare și medicale separate în cele două sisteme juridice

   Băncile, instituțiile publice și notarii din Italia și din România solicită acte de reprezentare conforme cu legislațiile naționale respective.

   • Procura notarială și Administrarea de Sprijin (Amministrazione di Sostegno) în Italia: Cât timp persoana bolnavă își păstrează deplina capacitate de exercițiu, poate conferi o procură generală sau specială (procura generale o speciale) prin act public sau înscris sub semnătură privată autentificat de un notar din cadrul Consiglio Nazionale del Notariato (Consiliul Național al Notariatului din Italia) pentru gestionarea conturilor bancare, a bunurilor imobile și a procedurilor administrative în Italia [7]. În cazul în care intervine ulterior o limitare parțială sau totală a autonomiei, membrii familiei pot apela la instituția Administrării de Sprijin (Amministrazione di Sostegno) prin depunerea unei cereri la Judecătorul Tutelar (Giudice Tutelare) din cadrul Tribunalului (Tribunale) de la locul de reședință sau domiciliu.
   • Procura autentică notarială sau consulară pentru România: Pentru gestionarea conturilor curente, a pensiilor sau a bunurilor imobile situate în România, este necesară o procură specială sau generală în formă autentică (procură autentică notarială) întocmită de un notar public român membru în Uniunea Națională a Notarilor Publici din România (UNNPR) [8]. Dacă membrul familiei dumneavoastră se află în Italia și nu poate călători în România, o procură valabilă direct în ordinea juridică română - fără a necesita apostilă sau traducere - poate fi semnată la o misiune diplomatică sau la un oficiu consular al României în Italia (de exemplu la Roma, Milano, Torino, Bologna sau la Consulatul General al României la Trieste - Consolato Generale di Romania a Trieste), pe bază de programare prealabilă pe portalul oficial de servicii consulare (eConsulat.ro) [9].
4. 4

   Solicitarea concediilor pentru îngrijitori, a permiselor de muncă și a indemnizațiilor de handicap

   Ambele state prevăd măsuri de protecție a muncii pentru membrii de familie care îngrijesc o persoană grav bolnavă, precum și prestații financiare de sprijin.

   • Legea nr. 104/1992 (Legge 104/1992), concediul extraordinar și indemnizația de însoțitor în Italia: Solicitând în regim de urgență (procedură accelerată cu soluționare în termen de 15 zile pentru pacienții oncologici) recunoașterea invalidității civile cu indemnizație de însoțitor (indennità di accompagnamento) și a stării de handicap grav (handicap in situazione di gravità conform Legii nr. 104/1992, art. 3 alin. 3), membrii de familie salariați în Italia pot beneficia de 3 zile de permis lunar plătit [10] și de până la 2 ani în total de concediu extraordinar plătit (congedo straordinario retribuito) prin Istituto Nazionale della Previdenza Sociale (Institutul Național de Previdență Socială - INPS, număr gratuit 803 164 de pe telefonul fix sau 06 164 164 de pe mobil) [11].
   • Concediul pentru îngrijirea pacientului oncologic în România: În România, salariații asigurați în sistemul public au dreptul la concediu medical și indemnizație pentru îngrijirea și însoțirea pacientului major cu afecțiuni oncologice, pentru o durată de până la 45 de zile calendaristice pe an, decontate prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate [3]. De asemenea, Codul muncii din România acordă salariaților un concediu de îngrijitor de 5 zile lucrătoare pe an pentru a oferi îngrijire sau sprijin unei rude cu probleme medicale grave.
5. 5

   Alinierea testamentelor, a conturilor bancare, a dorințelor funerare și a procedurilor succesorale

   Coordonarea din timp a dispozițiilor testamentare și a documentelor de stare civilă între Italia și România simplifică formalitățile de pensie, bancare și fiscale ulterioare unui eventual deces.

   • Planificarea și formalitățile succesorale în Italia: Cu asistența unui notar din cadrul Consiglio Nazionale del Notariato, se poate redacta sau verifica un testament conform Regulamentului (UE) nr. 650/2012 (care îi permite cetățeanului român cu reședința în Italia să aleagă legea națională română sau să păstreze legea reședinței obișnuite) și se poate interoga ulterior Registrul General al Testamentelor (Registro Generale dei Testamenti) [7]. După deces, Istituto Nazionale della Previdenza Sociale gestionează cererile pentru pensia de urmaș (pensione ai superstiti, sub formă de reversibilità sau pensione indiretta) [12], în timp ce declarația de succesiune (dichiarazione di successione) trebuie depusă electronic la Agenzia delle Entrate (Agenția Fiscală din Italia) în termen de 12 luni de la data deschiderii succesiunii [13].
   • Planificarea și formalitățile succesorale în România: În România, Casa Națională de Pensii Publice (CNPP, prin casele teritoriale de pensii) acordă ajutorul de deces, care potrivit legii se achită în termen de 3 zile lucrătoare de la depunerea cererii complete însoțite de certificatul de deces și dovezile cheltuielilor funerare, precum și pensia de urmaș [14]. Procedura succesorală notarială se desfășoară în fața unui notar public român din raza ultimului domiciliu al defunctului sau a locului unde se află bunurile principale, în cadrul Uniunea Națională a Notarilor Publici din România [8][15]; dacă succesiunea este dezbătută și finalizată în termen de 2 ani de la data decesului, moștenitorii sunt scutiți de impozitul pe succesiune de 1% aplicat asupra valorii masei succesorale imobiliare (impozit datorat după împlinirea termenului de 2 ani către Agenția Națională de Administrare Fiscală - ANAF) [16]. În cele din urmă, se recomandă consemnarea în scris a opțiunilor privind înhumarea sau incinerarea locală ori repatrierea internațională a corpului neînsuflețit sau a urnei funerare.

Autorități oficiale și date de contact verificate

Surse oficiale verificate de Clarvia

1. [1]
   Îngrijirile paliative și centrele Hospice în Italia (Legea nr. 38/2010) — Ministero della Salute
2. [2]
   Punerea în aplicare a Legii nr. 38/2010 privind îngrijirile paliative și terapia durerii — Società Italiana di Cure Palliative (SICP)
3. [3]
   Ghidul asiguratului: Îngrijiri paliative și concedii medicale pentru îngrijirea pacientului oncologic — Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS)
4. [4]
   Servicii de îngrijire paliativă în România — HOSPICE Casa Speranței
5. [5]
   Dispoziții Anticipate de Tratament (DAT) - Informații și legături utile — Ministero della Salute
6. [6]
   Baza de Date Națională a Dispozițiilor Anticipate de Tratament (Banca Dati Nazionale delle DAT) — Ministero della Salute
7. [7]
   Servicii notariale și căutarea actelor (Procură și Registrul General al Testamentelor) — Consiglio Nazionale del Notariato
8. [8]
   Proceduri notariale și succesiuni în România — Uniunea Națională a Notarilor Publici din România (UNNPR)
9. [9]
   Acte notariale: Autentificarea procurilor și declarațiilor la consulat (eConsulat.ro) — Ministerul Afacerilor Externe - Consulatul General al României la Trieste
10. [10]
    Indemnizația pentru permisele plătite acordate salariaților care îngrijesc membri de familie cu handicap grav (Legea nr. 104/1992) — Istituto Nazionale della Previdenza Sociale (INPS)
11. [11]
    Indemnizația pentru concediu extraordinar destinat îngrijirii membrilor de familie cu dizabilități grave — Istituto Nazionale della Previdenza Sociale (INPS)
12. [12]
    Pensia de urmaș indirectă și de reversibilitate (Pensione ai superstiti) — Istituto Nazionale della Previdenza Sociale (INPS)
13. [13]
    Declarația de succesiune (Dichiarazione di successione): informații și termene de depunere — Agenzia delle Entrate
14. [14]
    Ajutorul de deces: condiții și termene de acordare — Casa Națională de Pensii Publice (CNPP)
15. [15]
    Ghid util: Procedura succesorală notarială și acte necesare — Uniunea Națională a Notarilor Publici din România (UNNPR)
16. [16]
    Impozitul pe veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal (succesiuni) — Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF)